Sistemele de automatizare și control sunt într-o continuă evoluție, contribuind la îmbunătățirea eficienței și comodității în clădiri și locuințe. Un astfel de sistem care se evidențiază prin abordarea sa descentralizată și capacitatea de comunicare inteligentă este KNX.
Sistemul KNX (Konnex) este construit pe o arhitectură descentralizată, în care fiecare dispozitiv conectat la magistrala de comunicare schimbă informații cu celelalte dispozitive. Aceasta înseamnă că nu există o unitate centrală de procesare a datelor; în schimb, fiecare componentă devine parte a unei rețele inteligente. Prin această abordare, KNX oferă flexibilitate și scalabilitate în implementarea sistemelor de automatizare.
Pentru a asigura o comunicare eficientă și personalizată între dispozitive, fiecare componentă KNX conectată la magistrală primește o adresă unică, formată din trei numere despărțite prin puncte: ZONĂ.LINIE.DISPOZITIV. Această adresare unică asigură identitatea fiecărui dispozitiv în rețea și facilitează comunicarea corectă între ele.
Odată ce toate dispozitivele din sistem sunt identificate, sunt definite funcțiile fiecărui dispozitiv și se creează conexiuni logice prin intermediul adreselor de grup. Asemenea conexiunilor fizice din instalațiile electrice tradiționale, fiecare funcție nou implementată în clădire necesită o adresă de grup distinctă. De exemplu, pentru a controla un bec suplimentar, este necesară definirea unei noi adrese de grup pentru această funcție specifică.
Interoperabilitatea dintre dispozitivele de la diferiți producători în cadrul unui sistem KNX este asigurată prin standardul de comunicare EIB (Instalație Electrică în Clădire). Acest standard definește tipurile de obiecte de comunicare pentru funcțiile standard ale dispozitivelor, împiedicând producătorii să creeze obiecte de comunicare proprii pentru aplicații standardizate. Certificarea conformității dispozitivelor cu acest standard este crucială în garantarea compatibilității KNX.
Sistemul KNX utilizează diverse tipuri de obiecte de comunicare pentru a permite diferitele funcționalități ale dispozitivelor. Printre cele mai importante tipuri de obiecte de comunicare se numără:
Pentru a facilita comunicarea între dispozitive, KNX utilizează adrese de grup, fiecare compusă din obiecte de comunicare. Aceste obiecte de comunicare pot avea dimensiuni variabile, de la 1 bit la 8 biți sau de la 1 byte la 14 bytes. Adresele de grup reprezintă conexiuni logice între dispozitive și permit monitorizarea conținutului lor. În cazul în care este necesară o structură mai complexă, adresele de grup pot fi definite pe două sau trei nivele, fiecare nivel având o semnificație specifică.
Pentru a iniția acțiuni în cadrul sistemului KNX, cum ar fi aprinderea unui bec, se utilizează butoanele de pe dispozitivele KNX. Fiecare buton trimite o telegramă care conține o singură adresă de grup. Deși un buton poate folosi o singură adresă de grup pentru o funcție specifică, un dispozitiv de acționare (actuator) poate răspunde la mai multe adrese de grup.
Această comunicare fluentă și eficientă între dispozitivele KNX permite crearea unui mediu inteligent și interconectat. De la controlul iluminatului și al jaluzelelor la gestionarea temperaturii și a sistemelor audio, fiecare componentă contribuie la un mediu confortabil și inteligent, datorită abordării descentralizate și sistemului de comunicare eficient al sistemului KNX.
