În cazul în care clădirile nu se încadrează în standardul de "clădiri inteligente", instalaţiile electrice convenţionale pe care le dețin au anumite limitări care duc la probleme precum:
- Nu există o separare clară între cablurile de control şi cele de forţă ceea ce îngreunează mult depanarea.
- Funcţionalităţi precum iluminarea sau controlul jaluzelelor utilizează circuite diferite ceea ce duce la cheltuieli mari de instalare şi spaţiu ocupat.
- Diferitele sisteme dintr-o clădire nu pot comunica între ele. Este nevoie de un efort semnificativ pentru a creşte confortul sau pentru a optimiza consumul de energie.
- Modificări ulterioare de funcţionalitate ale instalaţiei sunt atât scumpe cât şi greu de realizat din punct de vedere fizic.
Aceste neajunsuri pot fi eliminate prin adăugarea la instalaţia electrică a unui mediu de transmisie de sine stătător care să faciliteze comunicarea între diferitele sisteme din clădire.
Un astfel de concept îl găsim implementat în KNX, un standard realizat pentru controlul automat al clădirilor. KNX a luat naştere prin contopirea a trei tehnologii: EIB (European Installation Bus), BatiBUS şi EHS (European Home Systems), dintre care prima, EIB, şi-a păstrat caracteristicile într-un procent covărşitor în noua tehnologie. KNX este susţinut şi promovat de către asociaţia Konnex care numără în prezent peste 100 de companii ce formează împreună 80% din piața de sisteme de management al clădirilor din Europa. KNX a fost aprobat ca şi standard internaţional (ISO/IEC 14543-3), standard european (CENELEC EN 50090 şi CEN EN 13321-1) şi standard chinezesc (GB/Z 20965) .
Mediul de transmisie acceptat de standardul KNX este variat: cablul torsadat, cablul de alimentare din reţeaua electrică de 230V, frecvenţa radio sau cablul de reţea Ethernet. Dintre acestea, cablul torsadat, numit în continuare bus, este cel mai popular. Pentru clădirile deja construite şi amenajate devine tot mai populară tehnologia bazată pe comunicarea fără fir. Avantaje ale tehnologiei pe bus:
Avantajele tehnologiei pentru clădiri inteligente
- Cablurile de alimentare sunt separate de cablurile pentru transmisia datelor. Astfel este redusă complexitatea instalaţiei şi este facilitată depanarea.
- Toate sistemele pot comunica între ele, ceea ce uşurează crearea unor funcţii complexe.
- Anumite dispozitive pot fi folosite pentru mai multe scopuri în acelaşi timp.
- Instalaţia poate fi reconfigurată pentru a fi adaptată nevoilor locatarilor fără cablare suplimentară.
Categorii dispozitive clădiri inteligente
Sistemul KNX fiind un sistem descentralizat, fiecare dispozitiv conţine un microprocesor iar dispozitivele sunt împărţite în două mari categorii:
- Senzorii, care înregistrează un parametru fizic, îl transformă într-o valoare electrică, îl digitizează şi îl trimit sub formă unei telegrame altor dispozitive.
- Actuatoare, care primesc telegramele şi reacţionează într-un anume mod pentru executarea comenzilor
Există 3 moduri de configurare pentru dispozitivele compatibile KNX:
- Modul manual: Dispozitivele sunt configurate prin intermediul butoanelor de către persoane calificate, având cunoştinţe de baza despre KNX.
- Modul automat: Dispozitivele se autoconfigurează în momentul în care sunt instalate. Este cazul electronicelor şi electrocasnicelor instalate de către clienţi.
- Modul sistem: Configurarea se face cu ajutorul unui software specializat (ETS) de către instalatori profesionişti. Este recomandat pentru instalaţii de mari dimensiuni şi funcţionalităţi complexe.
